Muzeul Mitropolitan din Iași aduce în atenția publicului încă un obiect care a fost selectat pentru a fi pus în valoare ca exponat al lunii iunie 2025: Vechiul Baldachin al Sfintei Cuvioase Parascheva, expus în sala Sinaxar, în cadrul viitoarei expoziții „Mărturii Regale - cărți, ziare, medalii și simboluri ale Monarhiei - în patrimoniul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei”, ce poate fi vizitată începând cu data de 17 iulie 2025.
O bună perioadă s-a crezut că acest baldachin a fost comandat de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, în 1889, când a hotărât transferul moaștelor Sfintei Parascheva de la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi în noua Catedrală Mitropolitană, dar o inscripție de pe baldachin indică anul 1916 ca anul realizării și sculptorul care l-a realizat.
Sculptorul Constantin Mihai Babic a fost cel care a realizat și sculptura iconostasului Catedralei Mitropolitane din Iași și probabil tot el a realizat și primul baldachin în anul 1889. Neavând informații despre existența unui alt baldachin înainte de acesta, e posibil ca acest baldachin să fie o refacere a celui inițial, anul 1916 fiind anul refacerii baldachinului. Urmează să cercetez această ipoteză.
Revenind la sculptor, Constantin Mihail Babic era unul dintre cei mai buni sculptori bisericești din țară după cum estima Arhiereul Veniamin Pocitan. Acesta era fiul sculptorului român Mihail Babic. Studiase în țară și în străinătate și realizase mobilier pentru bisericile Amzei, Delea-Veche, Teilor şi Sfinții Voievozi din București.
Conform inscripției sculptate în relief pe ambele laterale, vechiul baldachin al Sfintei Cuvioase Parascheva a fost „Donat de D-na Safta St. Urlățeanu Buzău”. Iar la unul dintre capete, am descoperit o altă sculptură incinzată de această dată: „C. M. Babic SCULPTOR 1916”.
Vechiul baldachin este de formă trapezoidală, frumos împodobit cu o bogată decorație sculptată și sprijinit pe 4 picioare sub formă de capete de leu. În partea superioară este împodobit cu un brâu sculptat sub forma frânghiei răsucite, un vechi motiv utilizat în vechile biserici voievodale moldovenești. Aceasta poate simboliza unitatea și legătura neîntreruptă între divin și uman.
Sub motivul frânghiei observăm un registru de frunze stilizate, dispuse ritmic, ce lasă împresia unei ghirlande vegetale.
Urmează un alt brâu cu frunze de viță de vie și ciorchini de struguri, ce probabil fac trimitere la citatul scripturistic de la Ioan 15, 5: „Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele”. Sub acest registru se distinge un altul, mai simplu, realizat din „mărgele” sau „perle” sculptate, care marchează și scot mai mult în evidență friza amplă sculptată mai jos. Același motiv decorativ în regăsim și pe marginea inferioară.
Între cele două brâuri de mărgele care crează o trecere armonioasă, regăsim cea mai amplă sculptură a baldachinului, o friză cu rozete, realizate din flori stilizate, cu petale radiale, fiecare având în mijloc câte un buton reliefat, asemenea discului floral. Acestea sunt dispuse ritmic, una lângă alta, într-o succesiune ornamentală continuă. Rozeta - simbol solar și floral deopotrivă - trimite la lumina divină și la plenitudinea vieții în Hristos.
Frunzele de acant, așezate între rozete, se arcuiesc grațios lăsând impresia că sunt în mișcare. Acantul fiind un motiv ornamental adoptat încă din antichitate, dar transmis cu precădere prin arta bizantină și mai apoi barocă, simbolizând viața veșnică și biruința asupra morții.
Rozetele și frunzele sunt unite printr-un sistem de cercuri și arcade sculptate, care întrepătrundu-se, dau senzația de continuitate și de țesătură ornamentală, asemenea unei dantelării din lemn.
Întregul ansamblu este gândit să creeze o impresie de armonie și echilibru, unde alternanța dintre elemente precum, frânghia, frunzele, ciorchini și rozete nu are doar un rol estetic, ci și unul simbolic, trimițând la rodnicie, viață veșnică și comuniune în Hristos.
Valoarea acestui baldachin este cu atât mai remarcabilă, datorită faptului că în 8 noiembrie 1918, Regina Maria a României a așezat pe el în mijlocul catedralei Mitropolitane din Iași, spre cinstire capul Voievodului Mihai Viteazul, creând astfel un aranjament împreună cu pânza de pe sfânta masă a Mănăstirii Dealu, de unde fusese luat în grabă și adus în anul 1916 într-una din tainițele de la Catedrala Mitropolitană din Iași, spre a fi protejat ca să nu fie profanat de trupele ce cuceriseră partea de sud a țării în Primul Război Mondial.
Actualul baldachin în care se află așezată racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost realizat în anul 1960, în timpul păstoririi la Mitropolia Moldovei şi Sucevei a Mitropolitului Justin Moisescu, fiind mult mai amplu, având un acoperiș susținut de patru stâlpi sculptați.
Așadar, vă invităm să vizitați Muzeul Mitropolitan pentru a vedea acest obiect de mare valoare, dar și pentru a descoperi multe informații și alte odoare păstrate peste vremuri de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.
Autor: Mihai-Alex Olteanu
