exponatul lunii

Exponatul lunii noiembrie 2026: O pereche de paftale cu brâu țesut de factură românească

Pe plăcile de sidef, în formă de lacrimă, este reprezentat un pelican care își hrănește puiul. În natură, pelicanii își hrănesc puii prin regurgitare; puii mai mari pot lua hrana direct din punga părintelui. Imaginea păsării care își rănește pieptul pentru a-și salva puii provine dintr-o veche legendă creștină, transmisă de Fiziolog și de bestiarele medievale. 

Exponatul lunii octombrie 2026: „Rugăciune” de Constantin Brâncuși

„Rugăciunea” lui Constantin Brâncuși este o lucrare care pare să vorbească în șoaptă. O femeie îngenuncheată, cu trupul plecat și mâna dreaptă dusă la piept, se adună în gestul rugăciunii. Sculptura nu caută efectul grandios și nici nu povestește o întâmplare. Ea concentrează privirea asupra unei stări: reculegere, smerenie, întoarcere către sine și către Dumnezeu.

Exponatul lunii Iulie 2026: O pereche de paftale cu sidef din secolul al XVIII-lea

Expuse în cadrul expoziției „Paftaua – podoabă vestimentară și simbol”, găzduită în absida sălii Sinaxar, aceste piese ilustrează bogăția artistică a atelierelor balcanice, în special aromâne, grecești, bulgărești, cipriote, turcești și românești. Diversitatea formelor, ornamentelor și tehnicilor reflectă influențele culturale ale unei regiuni aflate, vreme îndelungată, sub dominație otomană.

Exponatul lunii Iunie 2026: O pereche de paftale cu chihlimbar și brâu țesut

Paftaua (la plural paftale) este o încheietoare ornamentală a costumelor populare, formată din una sau două bucăți prinse una de alta sau fixate pe vestimentație. Aceasta era utilizată mai ales ca podoabă de nuntă, dar făcea parte și din vestimentația obișnuită, solemnă sau preoțească a bărbaților.

Etimologic, cuvântul este de origine persană și a intrat în Peninsula Balcanică prin intermediul cuvântului turcesc pafta.

Exponatul lunii Aprilie 2026: Icoana pe pânză a Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pictată de Gheorghe Tattarescu

Lucrarea se înscrie în perioada de maturitate artistică a lui Gheorghe Tattarescu, el fiind unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai academismului în pictura românească din secolul al XIX-lea. Format la Roma, sub influența artei clasice și renascentiste, activitatea sa a fost strâns legată de realizarea unor importante ansambluri de pictură bisericească, contribuind la definirea stilului religios modern în România.

Exponatul lunii Martie 2026: Sfeșnicul pentru Sfânta Masă cu șapte lumini

Acest sfeșnic este datat la 20 martie 1839, la Iași, fiind oferit Catedralei Mitropolitane de către Veniamin Costachi, Mitropolitul Moldovei. Aceste informații le aflăm din inscripția în limba română cu, caractere chirilice, scris de mână, situată la baza sfeșnicului. Transcrierea acesteia este „Acest sfeșnic cu 7 fofeze sau făcut de Înalt Preasfințitul Mitropolit Moldavie și Sucevii Kirio Kir Veniamin Costachi spre a sa vecinică pomenire la anul 1839 martie 20”.

Exponatul lunii Februarie 2026: Procovățul (acoperământul Sfântului Potir) Mitropolitului Veniamin Costachi

Termenul de procovăț este derivat din slavonul pokrovĩcĭ și este un obiect liturgic confecţionat din acelaşi material ca şi veşmintele clericilor. 

În general, procovețele sunt de trei tipuri: două mici, folosite pentru Sfântul Disc şi pentru Sfântul Potir (în forma unei cruci cu braţele egale), şi altul mai mare, dreptunghiular, numit aer, cu care se acoperă ambele Sfinte Vase.

Exponatul lunii Ianuarie 2026: Trusa de scris a Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv

Această piesă de patrimoniu depășește simpla funcție de accesoriu de birou, devenind o „fereastră” către universul cotidian al ierarhului. Într-o epocă în care cuvântul scris era principalul vehicul al culturii și al misiunii creștine, această trusă a fost martora corespondenței vaste a Mitropolitului, a deciziilor administrative care au modelat Mitropolia Moldovei, dar și a lucrărilor teologice și muzicale pe care le-a lăsat moștenire.

Abonează-te la exponatul lunii